Legumele si fructele sunt considerate un izvor de sanatate, avand o valoare calorica mica. Ele sunt bogate in apa si celuloza.
Prin consumarea fructelor si legumelor crude, organsimul beneficiaza de celuloza pe care o contin. Aceasta nu este o substanta hranitoare, nefiind absorbita de organism. Ea se elimina ca atare, insa ajuta peristaltimsul intestinal, provocand eliminarea substantelor nocive din organism, avand actiune stimulenta asupra functionalitatii intestinului gros. Datorita volumului mare, produc senzatia de satietate, evitandu-se consumarea altor alimente in exces.
Fructele si legumele sunt o sursa nesecata de vitamine si saruri minerale, atat de necesare organismului.
Vitamina care se afla in cantitati considerabile este vitamina C, sub forma de acid ascorbic in stare libera. Cea mai importanta sursa de vitamina C o reprezinta legumele, ca de exemplu: spanacul, laptucile, varza, loboda, urzicile, conopida, etc. iar dintre fructe: macesele, lamaile, portocalele, bananele, merele, perele, caisele, murele etc.
Legumele si fructele reprezinta cea mai importanta sursa de provitamina A (caroten). Este important de stiut ca provitamina A variaza de la o specie la alta, ca si de la o parte a fructului sau a legume la alta. De pilda, carotenul se gaseste in cantitate mare in frunzele verzi, in morcovi, sfecla rosie, tomate, sparanghel, ridichi etc., iar dintre fructe, amintim: ciresele, piersicile, lamaile, portocalele, merele, perele etc.
Atat legumele, ca: fasolea verde, mazarea verde, cartofii, sfecla rosie, spanacul, salata, varza etc., cat si fructele ca: strugurii, caisele, merele, perele, lamaile, portocalele, bananele etc., acopera nevoile organsimului in vitamine din complexul B si vitamina C.
Tocoferolul ( vitamina E) se afla in cantitati importante in spanac, varza si, in special, in mazare. Aceasta vitamina are mare influenta in organism, are proprietati antioxidante, micsorand consumul de oxygen, favorizeaza depozitarea glicogenului in ficat si muschi, intervine in asimilarea calciului si fosforului etc.
Intrucat in alimentatia obezului sunt mult utilizate pentru cantitatile lor morcovul si spanacul, le vom descrie mai jos.
SPANACUL este o planta cunoscuta si consumata de secole datorita gustului deosebit si usurintei de a fi cultivate. Avand calitati depurative, se recomanda de la alimentatia copiilor pana la cea a varstnicilor. Datorita materialului fibros asigura evacuarea continutului tubului digestive, inlaturand constipatia. Avand un continut ridicat de fier si de vitaminele A, B1, B2, PP, spanacul imbogateste alimentatia obezilor si nu numai. Se digera cu usurinta, timpul de evacuare din stomac este scurt, deci ,,nu tine de foame’’. De aceea se recomanda sa fie servit cu diferite preparate.
Gama de combinatii este foarte mare, dand posibilitatea gospodinelor sa prepare o mancare gustoasa si atragatoare.
MORCOVUL este o leguma placuta la gust, usor de procurat si cu multe intrebuintari culinare. Morcovul este si un minunat medicament natural. Aceasta legume atat de raspandita contine circa 10% zahar usor asimilabil, 1,5% protein vegetale, celuloza fina, importante cantitati de caroten, vitamina B si C etc. si saruri minerale ( fier, cupru, calciu, fosfor etc.) . Morcovul are valoare calorica mica , de circa 45%, in schimb are mari calitati nutritive. Datorita continutului in elemente minerale atat de variate, are multiple utilizari in terapeutica medicala. Contine provitamina A, care se transforma in organism in vitamina A necesara pentri buna functionare a ochilor, pielii, mucoaselor; de asemenea , creste rezistenta organismului la infectii, da rezultate bune in surmenaj fizic sau intellectual etc. Datorita acestor calitati este mult intrebuintat in meniurile obezilor, atat sub forma cruda, ca suc sau in salate , cat si fiert in diferite preparate ca: soteuri, piureuri, sufleuri etc.
Legumele si fructele sunt o o deosebit de importanta sursa de vitamin, de saruri minerale, in special potasiu, apoi calciu, magneziu, sodiu, fosfor etc.
Este interesant de stiut ca plantele concentreaza calciul in Frunze, iar fosforul, in seminte. Legumele si fructele care contin cantitati apreciabile de calciu sunt: varza alba, conopida, ceapa verde, papadia, patrunjelul, fasolea verde, mazarea verde, telina (Frunze) etc.
Legumele si fructele contribuie la acoperirea nevoilor organismului si in magneziu. In general, ele contin o cantitate redusa de sodiu, ceea ce le face sa fie mult apreciate in meniurile hiposodate. De asemenea, reprezinta o sursa bogata in toate oligoelementele, ca: fier, cupru, iod, zinc, mangan, cobalt etc.
Este de subliniat faptul ca legumele si fructele formeaza cea mai importanta sursa de baze, contribuind astfel la mentinerea echilibrului acidobazic al organismului- echilibri care sta la baza cresterii si reproducerii.
Prezenta substantelor pectice este o alta caracteristica a fructelor, ceea ce determina formarea jeleului ( peltelei). De asemenea, fructele au aciditate crescuta cu cat sunt mai putin coapte. Trebuie retinut ca atat legumele cat si fructele constituie o importanta sursa de glucide cu molecule mica, ceea ce le face usor digerabile. In fuctele cu seminte (mere, pere, gutui etc.) glucidele se gasesc sub forma de fructoza. In fructele cu samburi tari ( caise, prune, piersici etc.) se afla glucide sub forma de glucoza. In concluzie, aceste forme de glucide (monozaharide) sunt usor asimilabile. Se digera usor si se evacueaza repede, din care cauza nu tin de foame.
In cura de slabire NU este indicat sa se consume unele fructi uscate ( caise, curmale, prune, smochine, stafide etc.) sau fructi oleaginoase ( alune, arahide, castanet, nuci, migdale etc.) acestea predispun intr-o oarecare masura la obezitate.
Datorita bogatiei in potasiusi glucidelor cu molecula mica, precum si cantitati mari de apa pe care o contin, fructele ca strugurii si capsunele se pot considera medicamente naturale in afectiunile hepatice si renale. In general, fructele si legumele formeaza o gama larga de aliment-medicament , strugurii fiind pe primul plan in acest sens. Deoarece strugurii aduc multe calorii, se va tine seama in obezitate ca la intocmirea meniurilor sa se scada din cantitatea celorlalte alimente.
Se stie ca, in general, fructele si legumele au un continut bogat in apa. In schimb, sunt sarace in protein si lipide. Proteinele din unele legume (cartofi, varza, spanac,mazare, fasole verde) sunt in cantitate mai mare decat in cereale.
In fructe si legume, lipidele sunt inexistente sau in cantitati foarte reduse. Fac exceptie numai fructele oleaginoase care contin lipide (grasimi_ in cantitate mare, ceea ce le face mai greu digerabile. Acestea sunt contraindicate in cura de slabire.
MARUL se gaseste la noi tot timpul anului si poate fi consumat in orice moment al zilei. Pe langa multiplele sale calitati de a fi usor digerabil, de a contine o gama mare de vitamin (A, B1, B2, C, PP) si saruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, sulf, magneziu, fier), marul contine cantitati reduse de natriu, ceea ce-l face deosebit de valoros pentru obezi.
Glucidele care se gasesc in mar sunt usor asimilabile, sub forma de fructoza si glucoza. Dintre acestea predomina fructoza, care alcatuieste peste jumatate din continutul lor in glucide. De aceea, merele sunt bine tolerate in colita de fermentatie si indicate in ratia alimentara zilnica a diabeticului, ca si a obezului.
O alta caracteristica a marului o constituie prezenta pectinelor, care sunt capabile sa absoarba substantele toxice formate prin descompunerea alimentelor. Avand aceste proprietati, merele coapte, rase sau sub forma de piure se utilizeaza cu succes in tratamentul diareei, enteritelor de fermentatie, atat la copii cat si la adulti.
Marul mancat cu coaja (care contine celuloza) favorizeaza un transit intestinal normal, ducand la combaterea constipatiei. Celuloza marului, avand o structura mai fina, este hidrolizata cu mai multa usurinta de enzimele bacteriilor din portiunile terminale ale intestinului subtire si mai ales din colon, nascandu-se astfel produsi de degradare fermentative a glucidelor; si acesy fapt explica de ce merele crude sunt tolerate de persoanele cu colita de fermentatie.
Prin bogatia lor in apa, ca si in potasiu si glucide ( usor absorbabile), merele sunt indicate in afectiunile renale si in insuficienta hepatica etc. De asemenea, marul, datorita actiunii sale diuretice, este utilizat cu succes in prevenirea si combaterea gutei, ajutand la eliminarea acidului uric.
Inca din antichitatea greaca se cunoaste recomandarea consumului marului, datorita efectului favorabil in combaterea arteriosclerozei si a hipertensiunii arteriale; de aceea marul este indicat si la persoanele care au o varsta mai inaintata. De retinut este faptul ca persoanele in varsta , care au o dantura deficitara, nu trebuie sa fie private de consumarea acestui fruct. In asemenea cazuri marul se poate consuma ras, sau sub forma de suc sau piure. De mentionat este faptul ca pentru raderea merelor este necesara utilizarea unei razatori de sticla sau din material plastic, intrucat cele metalice distrug, prin oxidare, vitamina C.
Marul mai are avantajul ca este un fruct usor digerabil. De pilda, 150 g de mere crude sunt evacuate din organism dupa 3-4 ore.
Deoarece marul contine cantitati reduse de protein si glucide , valoarea calorica a acestuia este mica, de aproximativ 67 calorii la suta de grame de fruct. Datorita acestor calitati, este indicat in prevenirea si combaterea obezitatii. In cazul curei de slabire este indicat sa se manance cate 1-2 mere intre mese.
Marul este fructul tuturor varstelor, beneficiind de el atat cei bolnavi cat si cei sanatosi. Un mare avantaj al acestui fruct este si faptul ca il gasim in tot timpul anului, mai ales iarna, cand unele fructi sunt greu accesibile. Un proverb englezesc spune : ,, Un mar mancat pe zi tine medicul la distanta’’.
Natura a pus la dispozitia noastra nenumarate posibilitati de vitaminizare a organismului pe cale naturala. De pilda, fructele si sucurile din fructi, ca si salatele de cruditati, ne ofera o gama multipla si variata de vitamine si saruri minerale, precum si za
